Home » Blog » Alimente modificate genetic: ce sunt de fapt și chiar ar trebui să le evităm?
Blog

Alimente modificate genetic: ce sunt de fapt și chiar ar trebui să le evităm?

Alimente modificate genetic

Ce sunt alimentele modificate genetic și ce impact au asupra oamenilor și asupra mediului? Există încă multe îndoieli cu privire la această chestiune.

În prezent, alimentele modificate genetic sunt parte din hrana de zi cu zi. Deși sunt încă respinse de mulți, ele se găsesc pretutindeni. Care sunt oare consecințele schimbării codului genetic al plantelor? Care sunt beneficiile și problemele asociate acestui aspect?

Modificarea genetică e un proces complex, prin care se inserează informații în codul genetic al plantelor. Se cuvine să luăm în considerare, spre exemplu, că milioane de oameni trăiesc în pragul sărăciei. Din acest motiv, intervenția umană este necesară pentru ameliorarea resurselor disponibile.

Citește și: Cum spălăm corect alimentele pentru a ne proteja sănătatea

Ingineria genetică

Un subiect controversat, asupra căruia omenirea se pronunță mai degrabă emoțional. În fapt, scopul ingineriei genetice este de a crește producția agricolă, de exemplu prin optimizarea semințelor, dar și prin ameliorarea rezistenței la boli și dăunători. În acest mod, contribuie și la protecția mediului întrucât, cu cât o plantă este mai rezistentă, cu atât este mai puțin necesară utilizarea produselor fitosanitare: pesticide, insecticide, fungicide, erbicide.

În țara noastră, cel mai frecvent utilizate plante modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, dar și semințele de rapiță, folosite în principal ca hrană pentru animale, și, prin urmare, joacă doar un rol indirect în alimentația umană.

Îmbogățirea cu vitamine

Alimentele modificate genetic au o reputație proastă, dar nu întotdeauna justificată, întrucât aceste alimente pot furniza mai mulți nutrienți. Ingineria genetică are potențialul de a corecta culturile astfel încât să aibă proprietăți benefice pentru consumator. Accentul se pune pe îmbogățirea conținutului de nutrienți al alimentelor (biofortificare).

Un exemplu clar în acest sens este orezul auriu, care a fost modificat genetic astfel încât să furnizeze mai multă vitamina A: 100 g din acest tip de orez furnizează 50% din doza zilnică recomandată de vitamina A, pentru copiii cu vârste sub trei ani. În plus, cerealele, care conțin relativ puțin lizină, un aminoacid esențial care ajută la regenerarea musculară și la vindecarea rănilor, sunt modificate pentru a crește conținutul de lizină.

Citește și: Învață să reduci risipa alimentară pentru a salva planeta și… portofelul

Creșterea conținutului de vitamina E

Vitamina E (tocoferol) este un termen colectiv pentru un grup de opt substanțe liposolubile, dintre care tocoferolul are cea mai mare activitate biologică. Furnizori importanți de vitamina E sunt uleiurile de gătit presate la rece, laptele, ouăle, dar și unele legume. Multe studii medicale indică faptul că tocoferolul poate preveni boli de inimă, reacții inflamatorii și cancer ori are un efect benefic asupra cursului acestor boli. Nu îți poți asigura însă cantități eficiente terapeutic de vitamina E fără a consuma cantități mari de alimente ce conțin astfel de vitamine.

Prin urmare, de câțiva ani s-au făcut încercări de a cultiva plante cu un conținut ridicat de tocoferol. Plantele oleaginoase, cum ar fi rapița și soia, sunt deosebit de potrivite, întrucât ele sunt cei mai importanți furnizori de vitamina E.

Ai cumpăra alimente modificate: da, nu, poate?

Pentru susținători, rezultatele ingineriei genetice sunt leacuri pentru foamete și malnutriție, iar pentru critici, ele reprezintă o intervenție în natură ce poate avea consecințe neprevăzute pentru oameni. Sunt menționate aspecte negative precum „nenatural/artificial“, „dăunător“ sau  incertitudine/riscuri“.

Cu toate acestea, de multe ori nici nu știm ce mâncăm. Găsești organisme modificate genetic în unele sortimente de salată de pește cu boabe de porumb, bere de grâu cu drojdie, ulei din semințe de rapiță, pizza din comerț, iaurt cu amidon din porumb modificat genetic, ca agent de îngroșare. Așa că răspunsul cel mai bun la întrebarea noastră este „poate“.

Pe de altă parte, fie că le consumăm direct, din alimente modificate genetic, fie indirect, prin produsele de origine animală furajate cu OMG, e bine să știm că tehnicile de ameliorare moderne fac parte din realitatea prezentă.

Obligația de etichetare

Alimentele care conțin OMG (organisme modificate genetic) sau produsele din OMG trebuie etichetate. Această etichetare se aplică unui conținut de OMG de peste 0,9%. Eticheta trebuie să fie clar vizibilă pe ambalaj (de exemplu, „conține porumb/soia modificată genetic“). În cazul mărfurilor fără ambalaj, fructelor sau legumelor care se vând vrac, marcajul trebuie aplicat pe raft sau pe stand.

Citește și: Mănânci orice sau „mănânci sănătos“?

Excepții de la regulă

Cerința de etichetare există, indiferent dacă modificarea genetică este detectabilă sau nu în produsul final. Cu toate acestea, carnea, laptele și ouăle provenite de la animale hrănite cu furaje modificate genetic nu trebuie etichetate separat, ca fiind modificate genetic. Acest lucru se aplică, de asemenea, aditivilor alimentari obţinuţi folosind fungi alteraţi genetic.

Vitamina B2, de exemplu, prezentă în hrana pentru animale poate proveni din bacteria gram-pozitivă Bacillus subtilis, printr-un proces de fermentare. Datorită rolului său în metabolismul proteinelor și grăsimilor,  vitamina B2 este un micronutrient esențial pentru toate speciile majore de animale, fiind utilizat ca aditiv în hrana animalelor în toate tipurile de furaje.

Tu consumi alimente modificate genetic?

 

 

Text: Grigoriana Brujan

Sursă foto: iStock

 

Facebook Comments

Urmărește-ne și pe Pinterest!

PUBLICITATE

PUBLICITATE

PUBLICITATE