Home » Interviuri » Ayurveda în alimentație. Interviu cu Beatrice Caitanu
Interviuri

Ayurveda în alimentație. Interviu cu Beatrice Caitanu

Beatrice Caitanu este terapeut acreditat theta healing, cu acreditare și formare ca tehnician nutriționist. Când abordează programele alimentare, mă se folosește și de elementele nutriției ayurvedice, în care s-a specializat pe parcurs.

Cum ai ajuns să te interesezi și să afli despre nutriția ayurvedică?

Ca orice persoană căreia îi place să citească, auzisem deja despre noțiunea de Ayurveda și, la nivel pur conceptual, realizam că are de-a face cu viața, cu un stil de viață echilibrat. Sau, cel puțin, așa îmi traduceam eu această noțiune.

A venit apoi un moment în care, nemulțumită de kilogramele pe care le aveam, am apelat la un antrenor personal, ca să mă ajute să slăbesc. De fapt, era unicul meu obiectiv la vremea aceea.

Am slăbit 13,5 kg în 9 luni cu meniul furnizat de antrenorul meu și m-am menținut la această greutate aproximativ doi ani. În tot acest timp, mi-am forjat voința, ca pe un cal de curse.

Beatrice Caitanu

Programul aglomerat de lucru și lipsa somnului, combinate cu o stare de nemulțumire generală, în pofita atingerii obiectivului meu de a slăbi și a aprecierilor pe care continuam să le primesc, au început să-și ceară tributul. Încetul cu încetul, kilogramele au revenit. Mi-am dat seama atunci că o dietă restrictivă – 1100 kcal pe zi – nu poate fi soluția pe viață, dar continuam să mănânc curat și sănătos. Kilogramele însă, au continuat să se acumuleze, fără să le pese de rețetele mele fantastice cu calorii puține. Genialitatea mea în bucătărie părea să aibă succes doar pe Facebook.

Atunci am înțeles că ceea ce noi numim cu dispreț kilograme în plus nu are de-a face doar cu ceea ce mâncăm. Și această convingere mi s-a întărit, după ce m-am specializat ca tehnician nutriționist. Nu aveam excese alimentare, îmi asiguram nutrienții necesari, mă hidratam, dar acest lucru nu se vedea în modul de exprimare a corpului meu. Mai mult, am ajuns până în punctul în care mi-am pierdut menstra, iar medicul de specialitate a dat verdictul : menopauză timpurie – la doar 40 de ani.

Citește și: Învață să reduci risipa alimentară pentru a salva planeta și… portofelul

Am fost unul dintre pacienții aceia care se încăpățânează să dovedească contrariul și, după jumătate de an, corpul meu mi-a răsplătit încrederea, printr-o sarcină. În tot acest timp, m-am observat cu atenție, mi-am monitorizat emoțiile, reacțiile, gândurile, am conceput mesele în funcție de programul de somn. Spre exemplu, când lucram până la ora 2 noaptea, nu alegeam o salată pentru cina, la ora 19. Alegeam un prânz ușor, pentru că știam că urmează o oră jumătate – două de somn, apoi cina o serveam la ora 22, uneori 22:30 și întotdeauna aveam carbohidrați complecși (paste integrale, orez integral sau negru, quinoa, lintem năut), care să îmi dea energia necesară pentru câteva ore bune de lucru. Astfel evitam acea „poftă de dulce”, care nu era, de altfel, decât o reacție firească a unui corp privat de somn și de energia necesară pentru buna desfășurare a activității sale.

Ayurveda nu este prea bine cunoscută la noi în special deoarece nu este o simplă clasificare și tipologie în stilul european. Ce ți se pare esenial să știm despre ayurveda și felul ei de a vedea natura și omul? Care ar fi principala deosebire față de felul de gândi tipic pentru omul occidental?

Am observat din discuțiile cu pacienții mei că ne plac clasificările și, cu cât oamenii primesc rețete și restricții clare, cu atât sunt mai fericiți și te cotează ca pe un specialist șai bun. Dar, dacă într-adevar, ar funcționa panaceele acestea universale, de ce s-ar mai muri încă de obezitate ? Spre exemplu, un studiu realizat anul trecut de OMS arată că „în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase”.

Cu alte cuvinte, în zilele noastre, mor tot atâția oameni de obezitate câți mor de foame și de boli infecțioase. Ați văzut cu toții, fără îndoială, cât de multe persoane se luptă cu peste 300 de kilograme și recurg la metode extreme pentru a rezolva această stare cauzatoare de moarte. Din pacate, mulți dintre cei care își taie stomacul, revin treptat la kilogramele inițiale sau reintră în statisticile persoanelor obeze. Pentru ca ei abordează efectul și nu cauza.

Ayurveda promoveaza această abordare globală a ființei, în echilibru cu natura, pentru că în starea de echilibru, nu exista nevoia pentru excese. Pofta acută de mâncare, are ca menire să hrănească niste nevoi nesatisfăcute ale sufletului, să umple niște goluri. Până nu se merge la sursa acestor nevoi insațiabile, recidiva rămâne doar o chestiune de timp.

Ayurveda

Din câte înțeleg eu, ayurveda este un mod aparte de a vedea omul în lume. Poți să ne spui pe scurt în ce constă?

Ayurveda privește ființa ca pe o treime indivizibilă: corp, minte si suflet. Ea trece dincolo de simtome, și se concentrează asupra cauzelor dezechilibrelor psihosomatice, care preced fiecare boală. Un simptom este privit doar ca un semnal de avertizare sau că există ceva în neregulă cu corpul și că este nevoie de un nivel mai profund de corecție : de la o convingere limitativa, la un program preluat din mentalul colectiv, la „o vorbă de duh” preluată în copilărie de la părinți sau de la bunici. Astfel, Ayurveda încearcă să restabilească starea naturală a armoniei în corpul uman, care se manifestă prin sănătate fizică și mentală.

Pornind de la cele cinci elemente ale naturii – eter, aer, foc, apă și pământ – care sunt combinate în mod individual, în corpul uman, au luat naștere trei principii biologice de bază (Dosha) – Vata (eter și aer), Pitta (foc și apă) și Kapha (apă și pământ), fiecare cu individualitățile ei specifice.

Conform principiilor ayurvedice, sănătatea este starea optimă de funcționare armonioasă a corpului. Asta înseamnă că cele trei principii biologice (Vata, Pitta, Kapha) sunt în stare de echilibru. Corpul uman, care este înzestrat cu inteligență proprie, ne dă toate răspunsurile necesare sub formă de semnale. Fiecare emoție pe care o experimentăm în viața de zi cu zi este un răspuns biochimic la o anumită problemă care se află in subconstientul nostru.

Prin urmare, cele mai multe boli apar mai întâi în planul mental, iar în momentul în care are loc un prea plin, acestea se vor manifesta și în planul fizic. Ele iau naștere în mintea agitată, dezechilibrată și nedisciplinată, care este plina de concepte limitative, frici, angoase, dezașăgiri etc.

Citește și: Lupta alimentelor: organic versus industrial

Ce înseamnă „a mânca potrivit“ în perspectiva ayurvedicâ?

Înainte de a face cursul de medicină ayurvedică, această perspectivă mi-a fost deschisă de Deepak Chopra, care este un maestru pentru mine, în multe privințe. În cartea sa, Sănătatea Perfectă, Chopra spune că „O sănătate perfectă nu înseamnă a-ți îmbunătăți sănătatea cu 5-10%, ci implică o schimbare totală a perspectivei, considerând inacceptabile boala și bătrânețea neputincioasă”.

În primul rând, avem nevoie să demontăm definițiile pe care le dădeam până acum corpului sănătos, corpului armonios, frumos, alimentelor ca scop de a slăbi etc. Adică să trecem de la scopul de „mănânc ca să slăbesc” la „mănânc pentru a-mi menține sănătatea”. Pentru că în starea de sănătate deplină, la toate cele 3 nivele (corp, minte, suflet), nu există kilograme în exces, boală, tristețe, sărăcie etc.

Ni se întâmplă să ne întâlnim pe stradă cu o prietenă pe care nu am mai văzut-o de câțiva ani și prima dată observăm dacă a slăbit sau s-a îngrășat de la ultima întâlnire. Alagem alimentele în funcție de câte calorii au, suntem dispuse chiar să mâncăm o perioadă alimente fierte, fără gust, dar nu realizăm că a mânca chiar și o salată, într-o atmosferă agresivă, de țipete, furie, dezamăgire, este la fel de toxic pentru corpul nostru ca și o otravă. La fel când gătim, starea noastră de bine din momentul în care pregătim alimentele influențează calitatea acestora. Alimentele și apa păstrează foarte bine înmagazinată energia negativă.

La fel de bine, hiper-promovatul pahar cu suc de portocale unora le dă energie, altora le provoacă arsuri la stomac sau crampe. Aceeași ceașcă de cafea provoacă o stare de nervozitate unuia, în timp ce altuia îi induce o stare de somnolență. Reacțiile noastre în strânsă legătură cu mâncarea sunt extrem de intime, de personale, la care doar noi putem vibra și răspunde. Important este să stămi și să ne ascultăm corpul. Odata ce am învățat să ascultăm toate aceste semnale, zi de zi, clipă de clipă, vom observa că ne influențează starea, comportamentul, percepțiile, gusturile, reacțiile față de cei din jurul nostru.

A mânca potrivit înseamnă, după mine, a mânca conștient, a alege alimente cât mai puțin procesate, gătite în abur sau coapte, mestecate îndelung (cel puțin 30 de mestecături), astfel încât nutrienții să fie perfect absorbiți de corpul nostru. Altfel, corpul nostru devine un depozit tranzitoriu de alimente.

Putem învăța singuri să ne cunoaștem și să recunoaștem ce avem nevoie să mâncăm într-un moment dat?

Orice persoană dispusă să se cunoască cu adevărat are posibilitatea să aprofundeze tipologia sa, mai ales că în prezent există site-uri dedicate și numeroase cărți de specialitate. Dar la fel de important mi se pare ca această persoană să sondeze și starea sa emoțională, să vadă tiparul după care mănâncă, mai ales atunci când mănâncă compulsiv, când are așa-numitele pofte. Poate să țină un jurnal sau să își noteze în telefon emoția predominantă din momentul în care a mâncat. Ce simțea când a început să mănânce și ce simțea când a terminat ?

Odata ce ai identificat tipologia predominantă, există o serie de alimente recomandate pentru dosha respectivă. De altfel, fiecare celulă din corpul nostru are nevoie de cele 3 doshe. Pentru a rămâne în viață, organismul are nevoie de Vata (controlează mișcarea), care ne permite să respirăm, face sângele să circule, hrana să treacă prin tractul digestiv, nerviii să transmită semnale la și de la creier. Pitta (care controlează metabolismul) procesează alimentele, aerul și apa din corpul nostru. Kapha (controlează structura) ține laolaltă celulele și dă formă mușchilor, oaselor și tendoanelor.

Maiestria vine din a știi cum să jonglezi cu alimentele specifice fiecărei tipologii, în funcție de starea ta de moment. Spre exemplu, fiecare dintre noi are ceva din Pitta, adică sub presiune, va izbucni și va genera furie. Toate stereotipurile au însă limitările lor, de aceea doar starea de observator îți va permite să te adaptezi în fiecare zi la starea de moment și să faci alegerea cea mai potrivită ție. Identificarea doshei predominante însă îți dă o direcție, o tendință de acțiune.

De unde vine ayurveda? Se știe când și de cine a fost scris primul tratat și cam cu cât precede această înțelepciune primele tratate scrise?

Ayurveda sau medicina ayurvedică provine din textele sacre ale Vedelor (c.3900 i. Ch – c.1500 i.Ch.) și reprezintă, pe larg, un sistem complex de cunoștințe de medicină indiene. Această practică a medicinii alternative, cum am numi-o astăzi, își are rădăcinile în India Antică, și pornește de la principiul unei corelări, a unui echilibru minte-corp.

Ayurveda este practic cel mai vechi sistem de medicină din lume, documentat istoric (>6000 ani), iar Ayurveda clasică s-a dezvoltat și practicat în mod tradițional pe teritoriul Indiei. Budismul a preluat Ayurveda și a dus-o în Tibet și în alte țări – precum Thailanda, Birmania, dezvoltând și aducând anumite elemente specifice locale.

În perioada medievală, Ayurveda a fost îmbogățită de cercetările alchimice, cu preparatele herbo-minerale, formate din amestecuri de plante și diferite minereuri sau metale (precum aur, argint, mercur, plumb, cupru, arsenic etc), acestea fiind preparate prin coacere lentă repetată la foc.

mancare india

Cum se practică acum ayurveda în India și în lume?

În pofida dinamismului și a tendinței de schimbare continuă a epocii în care trăim, societatea actuală se deschide tot mai mult către practicile tradiționale, remedii naturale, oamenii revin către natură, către roadele pământului. Mai mult, încep să conștientizeze acest fir nevăzut dintre corp, minte și spirit și se deschid către meditație, contemplare și ramuri ale sportului care promovează ideea de echilibru.

Spre exemplu, în India, înainte de a practica yoga, trebuie să studiezi Ayurveda, care te ajută la menținerea sănătății organismului în armonie cu natura. Pentru a se integra perfect în mediul său de viață, omul are nevoie, în primul rând, să-și cunoască corpul, modul în care acesta funcționează, în relație cu tot ce-l înconjoară.

Înțelepții indieni au constatat că dacă unele organe nu funcționează cum trebuie, înseamnă că, în anume aspecte ale vieții dominate de stres și tensiune, lucrurile nu funcționează normal. Analizând aceste aspecte, ei găsesc „rădăcina” bolii și acționează în primul rând pentru eliminarea acesteia.

Ce alimente accesibile la noi sunt benefice tuturor din perspectiva ayurvedică?

O primă condiție ar fi ca toate mesele să conțină cele 6 tipuri de gust (dulce, sărat, amar, acru, iute și astringent). Fiecare gust stabilește un anumit tip de echilibru, așadar incluzând toate cele 6 tipuri, vei echilibra apetitul și digestia.

De asemenea, alimentele sunt împărțite după atributele lor fizice : grele , ușoare,uscate, lichide, reci și calde. Se recomandă balansarea lor pentru o stare optimă de sănătate.

Există apoi o serie de alimente considerate pure, care au un efect pozitiv asupra minții, simțurilor și spiritului : migdalele, orezul, mierea și fructele dulci proaspete. Includerea lor, alternativă, la fiecare masă, ajută la limpezimea minții, creșterea liniștii interioare și a echilibrului.

Ayruveda recomandă, de asemenea, alimentarea cu fructe și legume de sezon și includerea unei varietăți de alimente, din toate grupele de macronutrienți. Dietele bazate pe excluderea totală a anumitor alimente contrazice principiile promovate de Ayurveda. Fiecare masă ar trebui să fie o sărbătoare pentru toate simțurile noastre: atunci când pe farfurie vezi un întreg amestec de culori, texturi, forme și arome, sucurile gastrice sunt stimulate, iar atât corpul, cât și mintea și inima noastră se vor bucura de acea experiență culinară.

Să nu uităm de ierburile aromatice și condimentele care fac minuni, atunci când sunt incluse în meniul nostru zilnic. Un vârf de cuțit dintr-un anumit condiment poate transforma o legumă banală într-o poezie, iar mintea noastră și sufletul nostru se vor desfăta cu bucurie de viață.

Ce alimente care se consumă în mod frecvent la noi sunt mai degrabă nocive și de evitat din perspectica ayurvedică?

Consider că cea mai nocivă este ideea asocierii anumitor alimente cu noțiunea de nociv, spre exemplu, „pâinea nu e bună”, „pâinea îngrașă”, „pâinea face rău” etc. De asemenea, privarea de anumiți macronutrienți în numele pierderii rapide de kilograme, mi se pare ca o lovitură sub centură dată corpului nostru la fiecare masă, în fiecare zi. Frustrarea lui continuă prin privarea de alimente, mi se pare mai toxică decât o porție mică de cartofi prăjiti.

A mânca cu frică, a mânca cu starea de vinovăție, a mânca cu furie aduce o cantitatea mai mare de otravă în corp decât produsele promovate ca marii inamici ai sănătății.

Cred cu tărie că sănătatea și alimentația merg mână în mână, dar că țelul suprem este acela al unei sănătăți optime. Scopul nutriției ayurvedice este de a atinge și de a menține un echilibru interior. În starea de echilibru nu este loc pentru dezechilibre de niciun fel. Tot așa cum nu putem fi fericiți și nefericiți în același timp.

Și echilibrul apare doar în iubire de sine…

 

 

Sursă foto: arhivă personală Beatrice Caitanu, iStock

Facebook Comments

Urmărește-ne și pe Pinterest!

PUBLICITATE

PUBLICITATE

PUBLICITATE