Descoperirea și răspândirea pe mapamond a mirodeniilor a dus la schimbări economice și sociale, la nivel mondial. Se poate spune că mirodeniile au constituit motorul unui întreg val de schimbări care nu au luat sfârșit, ci se derulează în continuare, pe tot globul.
Înainte de secolul al XV-lea, mirodeniile erau parte importantă a comerțului cu mărfuri asiatice, însă această activitate era mijlocită de către negustorii din Orientul Mijlociu și din nordul Africii, care păstrau în mare secret sursele lor. Acești negustori erau cei care stabileau adesea prețuri exagerate pentru mirodenii. Tot ei erau cei care „însăilau” tot felul de povești înspăimântătoare, care îi făceau să devină adevărați eroi în ochii celor ce ascultau și rămâneau înspăimântați, nedorindu-și să treacă prin asemenea aventuri. Se spune că, în dorința lor de a-i păcăli pe greci și romani, negustorii arabi le-ar fi povestit cum o pasăre de dimensiuni înfricoșătoare își făcea cuibul din bețe de scorțișoară, iar pentru ca pasărea să părăsească rapid cuibul, ei o momeau cu bucăți de carne, iar când pasărea părăsea cuibul, puteau să culeagă rapid bețele de scorțișoară.
Din Asia, direct în Europa
La începutul secolului al XIV-lea, pentru 1/2 kg de nucșoară, acești negustori cereau la schimb 7 boi. Aristocrații europeni erau principalii consumatori de mirodenii, iar nevoia de condimente creștea în Europa și abia își permiteau să le cumpere. Așa se face regii și reginele Europei au devenit preocupați de îmbunătățirea ambarcațiunilor și au încurajat navigatorii să plece în căutarea mirodeniilor.
Chiar dacă Cristofor Columb, căutând un drum mai scurt către India, a găsit America, în 1493, următorii exploratori, începând cu portughezul Vasco da Gama, în 1498 și Ferdinand Magellan, în 1519, au găsit calea spre Indii, ocolind continentul african. Exploatarea plantațiilor de nucșoară, scorțișoară de Ceylon și cuișoare au reprezentat tot atâtea motive de dispute între Spania, Portugalia, Olanda și Anglia, iar insule întregi din Oceanul Indian erau colonizate.
Călătoriile pe mare au dus la dezvoltarea porturilor și la construirea unor noi drumuri în interiorul continentului. Totodată, au dat o nouă dimensiune bogăției și puterii clasei sociale celei mai înstărite, din ce în ce mai dornică să consume astfel de mirodenii. În estul Asiei, a consuma condimente era ceva obișnuit, în timp ce europenii considerau că acela care consumă condimente aparține unei clase sociale mult privilegiate.
Citește și: Utilizări și leacuri ale celor mai cunoscute condimente și plante aromatice
Mirodeniile, o cale spre diversitate
Îndrăzneți și inventivi, începând din secolul al XVI-lea, bucătarii aveau să se aventureze la asocieri de gusturi care aduceau savoare meselor nobilimii. Ajunse pe un continent unde culturile gastronomice ale popoarelor erau atât de diferite, mirodeniile au spart monotonia și au dat naștere unor noi idei în bucătărie.
Utilizarea condimentelor ca remedii nu era nouă, ci fusese începută de către greci. Însă odată cu abundența de mirodenii pe continent, europenii au început să le folosească și pentru a-și ameliora starea de sănătate, în diverse situații și, mai târziu, în industria cosmetică și farmaceutică.
În contextul globalizării culturale, anumite condimente au devenit familiare bucătăriilor vestice. Astăzi, cele mai mai mari importuri de condimente aparțin Statelor Unite ale Americii, iar nevoia de condimente nu dă semne să scadă, întrucât s-au creat noi obiceiuri în legătură cu consumul de mirodenii. Acest lucru se datorează studiilor științifice elaborate în universități cu renume din lume și cu dorința oamenilor de a duce o viață mai sănătoasă. Industria de wellness, aflată într-o mare creștere în ultimii 10 ani, se bazează de asemenea, în mare parte, pe plantele aromatice.
O cotitură în istoria Asiei
Nevoia de gust și diversitate a popoarelor din vest a dus la schimbări economice importante în Asia. Afacerile cu condimente au influențat mult viața popoarelor asiatice și configurația terenurilor cultivate. Din ce în ce mai multe familii asiatice, mai ales in zonele cu climă tropicală, au optat pentru a cultiva și prelucra condimente, iar tradiția transmisă din tată în fiu a condus la o bogată experiență în acest domeniu.
Partea întunecată a lucrurilor
Din nefericire, comercianții au găsit modalități de adulterare a condimentelor, forțând astfel oamenii de știință să descopere modalități din ce în ce mai sofisticate de testare în laboratoare. Atfel de teste cresc însă prețul condimentelor, iar companiile care își achiziționează echipamentele pentru a se mândri cu calitatea produselor nu-și vând deloc ieftin marfa.
În afară de lăcomie și eterna dorința de înavuțire, schimbările climatice vor fi noua provocare în industria condimentelor, căreia omenirea va trebui să-i găsească soluții.
Articol preluat din ediția specială Sănătatea de azi – Condimente, care poate fi achiziționată prin intermediul platformei Magzter.
Text: Sonia Stanciu
Sursă foto: 123rf
Adaugă comentariu