Uncategorized

Medicul dermatolog ne spune ce si cum sa mancam pentru o piele sanatoasa

Text
eCuisine
Sursa
eCuisine
Foto
Shutterstock
Alimentatia si pielea sunt legate in mult mai multe feluri decat am stiut pana acum.
piele.jpg

Dr. Diana Daraban, medic specialist dermato-venerologie, Hyperclinica Medlife Baneasa, ne explica modalitatile in care ne putem intretine pielea cu ajutorul hranei si ne spulbera cateva mituri care stateau in calea unui stil de viata sanatos.

eCuisine: Cum influenteaza alimentatia sanatatea pielii? 

dr. Diana Daraban: Alimentatia influenteaza aspectul  pielii alaturi de alti factori – bagaj genetic, hidratare, fumat, consum de alcool, stres, poluare, boli asociate etc. O dieta echilibrata, care contine suficiente vitamine, minerale, proteine, fibre, fara excese sau cure de slabire prin infometare, alaturi de un consum de apa de 1.5 – 2 litri pe zi, ne ajuta la mentinerea sanatatii celui mai mare organ al nostru, pielea.

eCuisine: Ce alimente sunt recomandate cu precadere de catre dermatolog?

dr. Diana Daraban: Alimentele recomandate pentru a contribui la mentinerea frumusetii pielii sunt legumele si fructele (bogate in antioxidanti, vitamine, fibre), cerealele (bogate in vitamine din grupul B), carnea slaba de pui, vita, peste (ce contin proteine, fier, zinc), lactatele, ouale, bineinteles toate consumate in cantitati corespunzatoare in functie de varsta, boli asociate, stari fiziologice (sarcina, alaptare), alergii la anumite alimente etc.

eCuisine: Ce afectiuni dermatologice sunt relationate de alimentatie?

dr. Diana Daraban: O legatura clara intre alimente si boli dermatologice poate exista in urmatoarele afectiuni:

– urticaria acuta

– prurigouri (mai ales la copii)

– anumite forme de eczema (de exemplu in unele cazuri de dermatita atopica manifestarile clinice pot fi induse sau agravate de consumul anumitor alimente)

– mastocitozele pot fi agravate de consumul unor alimente

– dermatita herpetiforma (agravata de consumul de alimente ce contin gluten) etc.

Se mai vehiculeaza legatura intre alimentatie si alte afectiuni precum acneea, dermatita seboreica, psoriazis, fiind efectuate numeroase studii in acest sens, cu rezultate contradictorii. Exista multiple diete recomandate in aceste boli, dar ele trebuie individualizate in functie de pacient (bazandu-se foarte mult pe autoobservatie – daca manifestarile clinice se agraveaza in contextul consumului anumitor alimente, se va incerca evitarea acestora sau reducerea consumului lor).

eCuisine: Acneea este una dintre cele mai intalnite afectiuni ale pielii – avem sanse sa o combatem prin alimentatie?

dr. Diana Daraban: Acneea nu poate fi combatuta prin alimentatie, mecanismul de aparitie al manifestarilor clinice fiind mult mai complex, decat simpla legatura cu consumul de dulciuri concentrate, fastfood, carne de porc, alimente bogate in grasimi sau lactate. Sunt pacienti care consuma alimentele enumerate si nu au acnee sau au forme usoare de acnee si pacienti ce nu consuma in exces aceste alimente (sau unii chiar deloc) si au diferite forme de acnee. Dupa cum am mentionat anterior, fiecare caz trebuie tratat  diferit,  iar influenta dietei asupra bolii se urmareste in mare parte prin autoobservatie.

eCuisine: Ce dieta recomandati in tratarea celulitei?

dr. Diana Daraban: In tratamentul celulitei dieta joaca un rol important, insa nu este suficienta si trebuie asociata cu un consum suficient de apa (1.5 – 2 litri pe zi), sport (alergat, bicicleta, inot, gimnastica aerobica etc.) efectuat constant, anumite tipuri de masaje, iar in cazuri mai grave laserterapie, radiofrecventa, interventii chirurgicale etc. La pacientele supraponderale este foarte importanta scaderea in greutate treptata, urmand sfatul medicului nutritionist. In general se recomanda evitarea consumului de alimente de tip fastfood, prajeli, snacks-uri, chipsuri, sucuri carbogazoase, dulciurile concentrate, alimentele foarte sarate, cafeaua, alcoolul, fumatul.

Pentru a lupta cu adevarat cu celulita ar trebui sa introducem in alimentatia zilnica urmatoarele:

– pestele alb, carnea de pui, fasolea, bananele – prin continutul de aminoacizi, alaturi de pepenele galben, castravetii, telina si sparanghelul, alimente cu efect diuretic – ne ajuta in combaterea retentiei de lichide

– uleiul de peste, avocado – pe langa faptul ca sunt o buna sursa de proteine, aceastea contin si grasimi esentiale, ajutand la hidratarea pielii

– semintele, migdalele, nucile – consumate in cantitate mica (cateva pe zi)

– zmeura, cerealele au un nivel inalt de antioxidanti

– ouale sunt bogate in agenti de detoxifiere

– citricele, ananasul si papaya sunt foarte bogate in vitamina C, vitala pentru cresterea nivelului de colagen din piele

eCuisine: Alimentele au proprietati benefice pentru piele si atunci cand sunt folosite ca masti. Care sunt cele mai bune si cum pot ajuta pielea?

dr. Diana Daraban: In functie de fiecare tip de ten (normal, mixt, sensibil, gras sau uscat), dar de afectiunile cu care ne confruntam la nivelul fetei se pot realiza masti pe baza de fructe, legume, dar si din alte categorii de alimente, cu ajutorul carora sa imbunatatim aspectul pielii.

Inainte de a aplica o masca trebuie sa stim tipul de ten caruia ii apartinem si sa o testam pe o portiune de pe fata anterioara a antebratului si ulterior pe o portiune mica de la nivelul fetei pentru a vedea toleranta si a elimina riscul unei reactii alergice. Fata trebuie demachiata si spalata inainte de aplicarea mastilor. In toate tipurile de masti se amesteca 2 linguri si jumatate din ingredientele uscate (fulgi de ovaz, drojdie, argila etc.) cu ingredientele lichide (iaurt, suc de fructe etc.), pana ce se obtine o pasta moale. Se aplica masca pe toata suprafata fetei si pe gat, ocolind insa ochii si buzele.

Se lasa masca sa actioneze intre 15 si 30 de minute, apoi se indeparteaza cu un tifon inmuiat in apa calduta, dupa care se clateste. Nu se folosesc produse de machiaj timp de 2-3 ore dupa indepartarea mastii. Frecventa utilizarii este diferita, in functie de necesarul tenului (de la 1-2 aplicatii pe saptamana, pana la 1 aplicatie pe luna).

Exista mai multe tipuri de masti:

– nutritive, avand rolul de a stimula procesul de regenerare a epidermului, ajutand totodata la prevenirea si atenuarea ridurilor. Contin vitamine si substante nutritive. Galbenusul de ou, ficatul proaspat de pasare, untura, laptele si derivatii sai, produsele apicole, drojdia de bere, fructele si legumele sunt ingredientele de baza ale mastilor nutritive. Se aplica saptamanal, pe un ten curatat in profunzime si inmuiat la baia de aburi. 

– hidratante – au rolul de a completa necesarul de apa al pielii si sunt recomandate tuturor tipurilor de ten. Se pot utiliza flori de nalba, tei, rozmarin, musetel sub forma de infuzie, iar pentru tenul foarte deshidratat se pot aplica zilnic rondele de castravete sau se pot folosi comprese cu suc de pepene rosu. 

– tonice – au rolul de a stimula circulatia sanguina si de a tonifia musculatura fetei, fiind ideale pentru revigorarea tenurilor obosite sau ridate. Ingredientele sunt: capsunile, fragii, merele, perele, piersicile, strugurii albi etc. Se aplica pe fata, fie comprese inmuiate in suc de fructe, fie masti simple din pulpa de fructe. In general, aceste masti se aplica de doua ori pe saptamana, insa pot fi folosite si zilnic, in cazul unui ten devitalizat si ridat. 

– astringente – sunt recomandate tenului seboreic, cu porii dilatati. Ele contin urmatoarele substante: carbonat de magneziu sau de calciu, caolin, legume si fructe (gutuie, portocale, lamai, prune, praz, cartofi, albus de ou etc). 

– exfoliante – in compozitia lor sunt incluse ingrediente care au proprietatea de a absorbi excesul de sebum, de a indeparta stratul de celule moarte si de a netezi pielea. Pot contine malai, tarate, capsuni etc. Acest tip de masti se aplica saptamanal, dupa ce tenul a fost demachiat bine si eventual dupa o baie de aburi. 

– calmante – sunt indicate tenurilor sensibile, alergice, care se irita foarte usor. Contin infuzii de plante cu efect calmant (coada soricelului, nalba, trandafir etc.) amestecate cu lapte praf, caolin sau faina de orez. In compozitia lor pot intra si sucuri de fructe sau legume (morcovi, struguri, pepene galben etc.), caimac, branza de vaci si miere. 

eCuisine: Care sunt miturile legate de alimentatie de care trebuie sa ne ferim?

dr. Diana Daraban: Exista foarte multe mituri legate de cum ar trebui sa mancam, cat de des si ce, unele dintre ele avand un sambure de adevar, insa altele fiind complet false. O sa amintim cateva dintre ele:

In spanac gasim mai mult fier decat in carne?

FALS. Desi continutul de fier in spanac si in alte legume cu frunze verzi este foarte crescut, acesta nu poate fi absorbit in intestinul uman. Principala sursa de fier a omului este carnea, cat mai rosie si mai cruda, alaturi de organe precum ficatul si splina. Fierul din carne se absoarbe si mai bine in prezenta vitaminei C, deci o friptura in sange alaturi de o salata verde e reteta perfecta impotriva anemiei.

Regimul vegetarian este mai sanatos?

FALS. Legumele si cerealele nu contin toti aminoacizii esentiali, prin urmare, unele proteine ce au la baza acesti aminoacizi nu pot fi sintetizate. Regimul vegetarian duce si la o carenta de vitamine, mai ales vitaminele liposolubile A, D care se gasesc doar in produsele animale, ca sa nu mai vorbim de fier si zinc. Este recomandat, ca solutie de mijloc, regimul lacto-vegetarian pentru a putea asigura organismului toate principiile alimentare de baza.

Este adevarat ca painea ingrasa?

FALS. Nu painea ingrasa, ci produsele care sunt asociate cu ea. O felie de paine are 80 calorii, iar 1 felie de cascaval are 180 calorii. Bineinteles ca 1 paine intreaga ingrasa, ca si in cazul altor alimente, cantuitatea consumata fiind de asemenea importanta.

Grahamul sau painea cu tarate nu ingrasa?

FALS. Painea neagra sau intermediara contine mai multe tarate (fibre) care ajuta digestia, insa continutul caloric este usor inferior painii albe (230 calorii/100g fata de 280 calorii/100 g). Painea neagra (1 felie = 35g) este mai grea decat painea alba (1 felie = 25 g) si in final se ajunge la echilibru, adica 1 felie paine alba 25 g = 1 felie paine neagra 35g = 80 calorii.

Mierea este naturala, deci nu ingrasa?

FALS. Mierea este naturala si sanatoasa, dar contine fructoza si acelasi numar de calorii ca si zaharul. Mierea mai are si proprietatea de a stimula pofta de mancare. In cazul in care vreti sa folositi miere la indulcit, un varf de lingurita este suficient, pentru ca puterea de indulcire este de 4 ori mai mare decat cea a zaharului.

Branza nu ingrasa?

FALS. Branza este cel mai mare pericol pentru silueta, ea continand pana la 80% grasime. O felie de cascaval este echivalenta cu 3 felii de paine, asa ca nu va amagiti mancand telemea cu rosii, nu o sa slabiti prea tare. 

eCuisine: Cum putem sa ne ingrijim parul si unghiile cu ajutorul alimentelor?

dr. Diana Daraban: In general pentru mentinerea sanatatii parului si unghiilor se recomanda acelasi tip de alimetatie ca si pentru o piele frumoasa (am mentionat anterior), evitarea pe cat posibil a vopsirii parului, intinderea cu placa, utilizarea de fixativ, spuma, gel, taierea frecventa a cuticulelor, utilizarea frecventa a lacului de unghii etc. La toate aceste masuri se pot adauga: 

– recomandari de protectie a parului si unghiilor atunci cand ne expunem la temperaturi extreme, atunci cand facem curatenie, spalam vasele etc.

– echilibrarea bolilor asociate (anemie feripriva, boli tiroidiene, gastrointestinale, renale etc.),

– utilizarea de masti speciale pentru ingrijirea parului si unghiilor etc.

Facebook Comments


cmanager

Adauga comentariu

Click aici pentru a comenta

PUBLICITATE

EVENIMENTE



PUBLICITATE